Potrivit structurii noului an scolar, elevii au inceput cursurile in 13 septembrie 2010 si le-au incheiat vineri, 17 iunie 2011.
Anul scolar va fi structurat pe doua semestre.
Astfel, in semestrul I au fost programate cursuri in intervalul 13 septembrie - 21 decembrie. In perioada 1 - 7 noiembrie, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar au fost in vacanta.
Vacanta de iarna va avea loc in perioada 22 decembrie 2010 - 4 ianuarie 2011, cursurile semestrului I urmand sa fie reluate in 5 ianuarie 2011 si vor dura pana in 28 ianuarie.
Vacanta intersemestriala este programata pentru intervalul 29 ianuarie - 6 februarie 2011.
Semestrul II va incepe pe 7 februarie 2011 si dureaza pana in 15 aprilie. In perioada 16 aprilie - 25 aprilie 2011 elevii vor fi in vacanta de primavara, cursurile semestrului al doilea urmand sa fie reluate in 26 aprilie.
Semestrul al doilea se va incheia in 17 iunie.
PS. Anul viitor, vacanta de vara a elevilor va fi mai scurta cu o saptamana, aceasta fiind programata in perioada 18 iunie - 11 septembrie. In plus, elevii nu vor merge la scoala in zilele libere prevazute de lege.
Mi s-a parut interesant si am vrut sa va arat si voua :D
Sursa : www.ziare.com
miercuri, 17 noiembrie 2010
joi, 11 noiembrie 2010
D-na diriginta si d-na profesoara de fizica au venit din Italia!
Prima pe care am vazut-o a fost d-na profesoara de fizica, cu care am avut ora si care ne-a povestit cum a fost :). Ne-a povestit cum aproape toata lumea vorbea romana, cum oamenii citeau in trenuri si ca era foarte curat pe strazile lor... Dar ne-a spus si ca ei invata mai putin, sunt cam de clasa a 3-a la noi. Daca asta e bine sau rau, ramane la aprecierea voastra...
Zilele trecute am avut de facut acele afise,iar astazi i-am dat cateva si d-nei diriginte :D. Toata lumea a facut liniste inainte ca ea sa intre in clasa (pentru ca de obicei primim reclamatii ca facem zgomot si umblam prin clasa inanite sa vina profesorul, iar astazi fiind prima zi a noastra in care n-am mai vorbit dupa ce s-a sunat...a fost ceva miraculos), iar in momentul in care doamna a deschis usa toata lumea a aplaudat-o. Sper ca i-a placut surpriza pregatita de noi si, ce-i drept, am fost cuminti si la ora.
Imi cer scuze ca am scris putin si nu am mai avut timp sa ma ocup de blog, insa programul de dupa amiaza nu imi mai permite sa intru atat de des pe calculator ca inainte. :(
Zilele trecute am avut de facut acele afise,iar astazi i-am dat cateva si d-nei diriginte :D. Toata lumea a facut liniste inainte ca ea sa intre in clasa (pentru ca de obicei primim reclamatii ca facem zgomot si umblam prin clasa inanite sa vina profesorul, iar astazi fiind prima zi a noastra in care n-am mai vorbit dupa ce s-a sunat...a fost ceva miraculos), iar in momentul in care doamna a deschis usa toata lumea a aplaudat-o. Sper ca i-a placut surpriza pregatita de noi si, ce-i drept, am fost cuminti si la ora.
Imi cer scuze ca am scris putin si nu am mai avut timp sa ma ocup de blog, insa programul de dupa amiaza nu imi mai permite sa intru atat de des pe calculator ca inainte. :(
luni, 1 noiembrie 2010
Schimbul de experienta in Italia
Pentru o saptamana si un pic, d-na diriginta si d-na profesoara de fizica vor lipsi, la limba romana vom face lectiile cu alta profesoara (chiar sora doamnei diriginte) si la fizica la fel.
Se vor duce in Italia, impreuna cu cativa elevi din clasa a 7-a.(probabil elevii cu cele mai bune medii la limbi straine).
Anul viitor , cei din Italia vor veni la noi.
Miercuri terminam la ora 16:00 , avem o singura ora de romana.
Joi vom avea franceza ultima ora si plecam la 17:00.
Se auzea ceva despre faptul ca joi vom face in loc de fizica educatie plastica, dar nu sunt sigura. Sa vedem ce va fi saptamana asta.
PS. saptamana asta , cei mici au luat vacanta. Cred ca vom putea intra mai repede in clasa...
Se vor duce in Italia, impreuna cu cativa elevi din clasa a 7-a.(probabil elevii cu cele mai bune medii la limbi straine).
Anul viitor , cei din Italia vor veni la noi.
Miercuri terminam la ora 16:00 , avem o singura ora de romana.
Joi vom avea franceza ultima ora si plecam la 17:00.
Se auzea ceva despre faptul ca joi vom face in loc de fizica educatie plastica, dar nu sunt sigura. Sa vedem ce va fi saptamana asta.
PS. saptamana asta , cei mici au luat vacanta. Cred ca vom putea intra mai repede in clasa...
luni, 27 septembrie 2010
Test initial la limba romana!
Va reamintesc ca luni dam test initial la romana!
Invatati-va! Cel mai bine e daca gasiti manualul de anul trecut. E o comoara pura. :))
Eu nu l-am gasit, dar am noroc ca am gasit caietul... Nu stiu ce m-as fi facut fara el!
Va reamintesc subiectul :
1. Un fragment dintr-un text la prima vedere sau studiat.
Cerinte pe baza acestui test:
1. nr. de litere si de sunete din cuvinte precum "ceai".
ceai = o singura silaba --> 3 sunete.
2. Cuvinte care contin diftongi, triftongi, hiat :
In fonetica, diftongul este o succesiune de doua sunete vocalice alaturate articulate in aceeasi silaba, din care una este o vocala si cealalta o semivocala. O succesiune de 3 sunete vocalice in aceeasi silaba se numeste triftong. In cazul in care 2 vocale invecinate fac parte din silabe diferite ele nu mai formeaza un diftong, ci un hiat.
I. Vocale de acelaşi fel în hiat:
a-a: supraaglomerat, ultraatent
e-e: neelucidat, reevaluat, idee
i-i: ştiinţă, fiică, antiinflaţie
o-o: alcool, cooperare, zoologie
u-u: reziduuri
II. Vocale diferite în hiat:
Centrală – anterioară
a-i: înainte
a-e: aer
ă-i: trăind
î-i: bâjbîind
Centrală – posterioară
a-o: surpaorganizare
a-u: aur
ă-u: răul
î-u: pârâul
Diftongii descendenți din limba română se formează dintr-o vocală urmată de una dintre semivocalele /ĭ/ și /ŭ/. Toate combinațiile sunt posibile, în afară de diftongul /uŭ/:
Diftongii ascendenți din limba română se formează dintr-una din semivocalele /ĕ/, /ĭ/, /ŏ/ și /ŭ/, urmată de o vocală:
TRIFTONGUL este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două semivocale pronunţate în aceeaşi silabă. Triftongii sunt de două feluri:
-progresivi, atunci când semivocalele preced vocala: ari-pioa-ră: cre-ioa-ne: i-ni-mioa-ră
- centraţi, atunci când semivocalele încadrează vocala: le-oai-că; do-reau; tră-iai; fo-iau;, so-seau
Exemple de antonime:
a iesi = a intra;
lent = rapid;
fata = baiat;
Exemple de sinonime:
a) copac = arbore;
b) a-si lua talpasita = a fugi;
c) a-si da duhul = a da ortu’ popii;
Omonime:
a) lexicale: aceeasi parte de vorbire - totale - Bunica tesea la razboi.
A purtat un razboi nedrept.
partiale - Mergea pe banda a doua.
Face parte dintr-o banda.
b) lexico-gramaticale: intre parti de vorbire diferite.
Omografe: Cuvinte care se scriu la fel si se pronunta diferit - vesela, acele etc.
Omofone: Cuvinte care se pronunta la fel ,dar se scriu altfel.
5. Cuvinte derivate
Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun, necinstite, incapabil, împăduri, înnoda, dezaproba, reaşeza
Clasificare:
• După vechimea lor, prefixele se pot clasifica:
-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate):
în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc.
-prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.
• Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt:
- prefixe negative - care neagă sensul cuvântului:
ne-; in-; i-;
neimportant, incomplet, ireal
- prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie
- prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-;
descompune, dezorientat, debloca, anormal
- prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-;
ultramodern, supradimensionat,
exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant.
-prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-;
antebelic, prenume
-prefixe cu sensul "după": post-;
postbelic
-prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-;
conlucrare, compatriot, cooperare
-prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-;
antirăzboinic, contraindicat
-prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/
hipoglicemie, subcutanat
-prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional
-prefixe cu sensul "înăuntru": intra-
intramuscular, intravilan
-prefixe cu sensul "peste": trans-
transoceanic, transport
-prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume
Imi cer scuze ca sunt asa inclinate, stiu ca sunt urate; nu am avut ce face, asa s-au copiat.
Atenţie!
Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie
= grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaşbute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş
6. De identificat valoarea morfologica a unor cuvinte din text ( V. morf = parte de vorbire)
SUBSTANTIVUL
Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.
1. Felul substantivelor
Dupa inteles (natura denumirii):
-compuse (masa, scolar, prieten)
-proprii (Maria, Venus, Arad)
Dupa alcatuire (forma):
-simple (casa, Iasi, om)
-compuse (prin contopire: untdelemn)
(prin alaturare: zi-lumina)
%Atentie!
1.Substantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate, geamgiu, indoiala etc.)
2.Substantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar
3.Se scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in N si unul in G (floarea-soarelui) din doua substantive legate prin prepozitie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un adjectiv (argint-viu), dintr-un substantiv si un verb (gura-casca)
4.Se scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si mai pastreaza individualitatea morfologica (bunavointa) G-D (bunavointei, nu bunei vointe)
5.Substantivele proprii de scriu cu majuscula, indiferent de locul pe care il ocupa in propozitie sau fraza.
2.Genul substantivelor in limba romana substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru
Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom)
Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte)
Genul neutru, in general, nume de lucruri (cer, stilou, nume)
Substantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o singura forma pentru masculin si feminin (gandac, tantar, fluture, elefant etc.)
Substantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara)
Motiunea- procesul cu ajutorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine si/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi, -an)
3. Numarul substantivelor
Substantivele din limba romana prezinta forme de singular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli)
Masculin Feminin Neutru
Singular Plural Singular Plural Singular Plural
Ć/pom i/pomi a/clasa e/clase Ć/parc -uri/parcuri
u, u/codru, leu i, i codri,lei a/banca i/banci Ć/orase e/orase
e/munte i/munti e/parte i/parti u, u/lucru, tablou -uri/lucruri, tablouri
a/tata i/tati Ć/manta le/mantale u, u/cadru, curcubeu e/cadre, curcubeie
a/marfa -uri/marfuri u/studiu i/studii
e/vreme -uri/vremuri
7. Functia sintactica si in cazul unor cuvinte din text.
De precizat si modul si timpul unui verb din text.
8. De gasit in text subtantive articulate, articulate hotarat, nehotarat.
Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitorului
1.Clasificarea articolului
a)dupa inteles:-articol hotarat (propriu-zis)-arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului
sau considerat ca atare.
-articol nehotarat -prezinta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului.
Mai multe pe : http://www.referatele.com/referate/romana/online2/Articolul---Clasificarea-articolului--Articolul-hotarat--Articolul-nehotarat--Articolul-posesiv--gen.php
9. De scris o propozitie din text cu subiect subinteles sau inclus.
10. De construit enunturi in care cuvinte precum "i" , "o" sa aiba valori morfologice diferite.
11. De identificat in text imagini vizuale + figuri de stil invatate , ex : epitat, comparatie , personificare.
Vantul suiera prin hornuri : imagine auditiva.
Frunzele isi schimba culoarea : imagine vizuala
.12. De alcatuit o scurta compunere descriptiva ( cu descriere.)
Testul se va da luni. Nota se va trece in catalog.
Invatati-va! Cel mai bine e daca gasiti manualul de anul trecut. E o comoara pura. :))
Eu nu l-am gasit, dar am noroc ca am gasit caietul... Nu stiu ce m-as fi facut fara el!
Va reamintesc subiectul :
1. Un fragment dintr-un text la prima vedere sau studiat.
Cerinte pe baza acestui test:
1. nr. de litere si de sunete din cuvinte precum "ceai".
ceai = o singura silaba --> 3 sunete.
2. Cuvinte care contin diftongi, triftongi, hiat :
In fonetica, diftongul este o succesiune de doua sunete vocalice alaturate articulate in aceeasi silaba, din care una este o vocala si cealalta o semivocala. O succesiune de 3 sunete vocalice in aceeasi silaba se numeste triftong. In cazul in care 2 vocale invecinate fac parte din silabe diferite ele nu mai formeaza un diftong, ci un hiat.
Hiatul
Este alăturarea a două vocale ce aparţin unor silabe diferite. El este greu tolerat în rostirea românească, de aceea a fost în timp înlocuit fie cu un diftong, fie cu o vocală simplă, rămânând folosit în cuvinte compuse şi în neologisme. Diversele combinaţiile de vocale în hiat sunt prezentate mai jos:
I. Vocale de acelaşi fel în hiat:
a-a: supraaglomerat, ultraatent
e-e: neelucidat, reevaluat, idee
i-i: ştiinţă, fiică, antiinflaţie
o-o: alcool, cooperare, zoologie
u-u: reziduuri
II. Vocale diferite în hiat:
Centrală – anterioară
a-i: înainte
a-e: aer
ă-i: trăind
î-i: bâjbîind
Centrală – posterioară
a-o: surpaorganizare
a-u: aur
ă-u: răul
î-u: pârâul
Diftongul
- /aĭ/ ca în mai
- /aŭ/ ca în dau
- /eĭ/ ca în lei
- /eŭ/ ca în leu
- /iĭ/ ca în mii (același sunet ca vocala si semivocala)
- /iŭ/ ca în fiu
- /oĭ/ ca în goi
- /oŭ/ ca în nou
- /uĭ/ ca în pui
- /əĭ/ ca în răi
- /əŭ/ ca în rău
- /âĭ/ ca în câine
- /âŭ/ ca în râu
Diftongii ascendenți din limba română se formează dintr-una din semivocalele /ĕ/, /ĭ/, /ŏ/ și /ŭ/, urmată de o vocală:
- /ĕa/ ca în stea
- /ĕo/ ca în vreo
- /ĭa/ ca în ziar
- /ĭe/ ca în fier
- /ĭo/ ca în miorlăi
- /ĭu/ ca în iubit
- /ŏa/ ca în oameni
- /ŭa/ ca în ziua
- /ŭə/ ca în două
Triftongul
-progresivi, atunci când semivocalele preced vocala: ari-pioa-ră: cre-ioa-ne: i-ni-mioa-ră
- centraţi, atunci când semivocalele încadrează vocala: le-oai-că; do-reau; tră-iai; fo-iau;, so-seau
Atenţie!
Triftongul se poate constitui din trei sunete alăturate, aparţinând unor cuvinte diferite, dar pronunţate împreună, în aceeaşi silabă. Intre elementele componente ale acestor silabe apare cratima.
şi-au spus; mi-ai dat; ne-au adus
3. sinonime, antonime.
Sinonime = cuvinte care au acelasi inteles
Antonime = cuvinte care au inteles opus
a iesi = a intra;
lent = rapid;
fata = baiat;
Exemple de sinonime:
a) copac = arbore;
b) a-si lua talpasita = a fugi;
c) a-si da duhul = a da ortu’ popii;
RETINETI!
Omonimele:Cuvinte cu aceeasi forma dar intelesuri diferite.Omonime:
a) lexicale: aceeasi parte de vorbire - totale - Bunica tesea la razboi.
A purtat un razboi nedrept.
partiale - Mergea pe banda a doua.
Face parte dintr-o banda.
b) lexico-gramaticale: intre parti de vorbire diferite.
Omografe: Cuvinte care se scriu la fel si se pronunta diferit - vesela, acele etc.
Omofone: Cuvinte care se pronunta la fel ,dar se scriu altfel.
5. Cuvinte derivate
DERIVAREA
1. Derivarea cu prefixe
1. Derivarea cu prefixe
Clasificare:
• După vechimea lor, prefixele se pot clasifica:
-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate):
în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc.
-prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.
• Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt:
- prefixe negative - care neagă sensul cuvântului:
ne-; in-; i-;
neimportant, incomplet, ireal
- prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie
- prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-;
descompune, dezorientat, debloca, anormal
- prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-;
ultramodern, supradimensionat,
exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant.
-prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-;
antebelic, prenume
-prefixe cu sensul "după": post-;
postbelic
-prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-;
conlucrare, compatriot, cooperare
-prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-;
antirăzboinic, contraindicat
-prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/
hipoglicemie, subcutanat
-prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional
-prefixe cu sensul "înăuntru": intra-
intramuscular, intravilan
-prefixe cu sensul "peste": trans-
transoceanic, transport
-prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume
Imi cer scuze ca sunt asa inclinate, stiu ca sunt urate; nu am avut ce face, asa s-au copiat.
2. Derivarea cu sufixe
ufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic); frunziş (frunz+iş)
Clasificarea sufixelor se poate face:
a) din punct de vedere semantic (al sensului), deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate:
- diminutivale, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş), -cioară (mescioară), -el (băieţel), -ică (rămurică), -ioară (bolnăvioară),
-uleţ (ursuleţ), -uş (bebeluş), - uţă (căsuţă) etc.
- augmentative, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite:
- an (băietan), -andru (copilandru),
- oaie (căsoaie), -oi (măturoi, băietoi) etc.
- pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): - ărie (rufărie);
-ăraie (fumăraie), -et (brădet), -ime (tinerime), -iş (tufiş), -işte (porumbişte) etc.
- pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): - agiu (camionagiu), -ar (fierar), -aş (cosaş), -er (oier), -ist (fochist), -tor (judecător) etc.
- pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) - al (săptămânal), -ar (inelar), -aş (mărginaş), -at (pistruiat), -bil (locuibil) - iu (auriu), -cios (mâncăcios), -os (lemnos) etc.
- pentru denumirea instrumentului: - ar (cenuşar), -ător (tocător); - niţă (zaharniţă) etc.
- pentru denumirea unei noţiuni abstracte: - anţă (cutezanţă), -ărie (copilărie), - ătate (singurătate), -eală (greşeală), - ie (sclavie), -ime (isteţime), -inţă (folosinţă), -ism (huliganism), -ură (arsură) etc.
-pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte), -iş (grăpiş), -âş (tărâş) etc.
b) din punct de vedere morfologic, deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire:
- substantivale: -ar (cronicar), -ământ (jurământ), -ătate (bunătate), -ătură (învăţătură), -eală (ameţeală), -eaţă (dulceaţă) etc.
- adjectivale: -al (anual), -aş (nevoiaş), -bil (locuibil), -cios (mâncăcios), -esc (prietenesc), -iu (cenuşiu), -ui (gălbui), -uriu (fumuriu), -os (lemnos) etc.
- verbale: -ăi (behăi), -ăni (clănţăni), -iza (ironiza), -ui (a bubui) etc.
- adverbiale: -âş (târâş), -eşte (româneşte), -iş (pieptiş) etc.
Atenţie!
Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie
= grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş
6. De identificat valoarea morfologica a unor cuvinte din text ( V. morf = parte de vorbire)
Parti de vorbire :
Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.
1. Felul substantivelor
Dupa inteles (natura denumirii):
-compuse (masa, scolar, prieten)
-proprii (Maria, Venus, Arad)
Dupa alcatuire (forma):
-simple (casa, Iasi, om)
-compuse (prin contopire: untdelemn)
(prin alaturare: zi-lumina)
%Atentie!
1.Substantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate, geamgiu, indoiala etc.)
2.Substantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar
3.Se scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in N si unul in G (floarea-soarelui) din doua substantive legate prin prepozitie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un adjectiv (argint-viu), dintr-un substantiv si un verb (gura-casca)
4.Se scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si mai pastreaza individualitatea morfologica (bunavointa) G-D (bunavointei, nu bunei vointe)
5.Substantivele proprii de scriu cu majuscula, indiferent de locul pe care il ocupa in propozitie sau fraza.
2.Genul substantivelor in limba romana substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru
Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom)
Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte)
Genul neutru, in general, nume de lucruri (cer, stilou, nume)
Substantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o singura forma pentru masculin si feminin (gandac, tantar, fluture, elefant etc.)
Substantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara)
Motiunea- procesul cu ajutorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine si/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi, -an)
3. Numarul substantivelor
Substantivele din limba romana prezinta forme de singular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli)
Masculin Feminin Neutru
Singular Plural Singular Plural Singular Plural
Ć/pom i/pomi a/clasa e/clase Ć/parc -uri/parcuri
u, u/codru, leu i, i codri,lei a/banca i/banci Ć/orase e/orase
e/munte i/munti e/parte i/parti u, u/lucru, tablou -uri/lucruri, tablouri
a/tata i/tati Ć/manta le/mantale u, u/cadru, curcubeu e/cadre, curcubeie
a/marfa -uri/marfuri u/studiu i/studii
e/vreme -uri/vremuri
7. Functia sintactica si in cazul unor cuvinte din text.
De precizat si modul si timpul unui verb din text.
8. De gasit in text subtantive articulate, articulate hotarat, nehotarat.
Articolul
Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitorului
1.Clasificarea articolului
a)dupa inteles:-articol hotarat (propriu-zis)-arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului
sau considerat ca atare.
-articol nehotarat -prezinta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului.
Nearticulat | Cu articol hotărât | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| om | omul | ||||
| codru | codrul | ||||
| frate | fratele | ||||
| tată | tatăl | ||||
| popă | popa |
Singular | Plural | |
|---|---|---|
| Nominativ, acuzativ | băiatul | băieții |
| Genitiv, dativ | băiatului | băieților |
| Vocativ | băiete | băieților |
Mai multe pe : http://www.referatele.com/referate/romana/online2/Articolul---Clasificarea-articolului--Articolul-hotarat--Articolul-nehotarat--Articolul-posesiv--gen.php
9. De scris o propozitie din text cu subiect subinteles sau inclus.
10. De construit enunturi in care cuvinte precum "i" , "o" sa aiba valori morfologice diferite.
11. De identificat in text imagini vizuale + figuri de stil invatate , ex : epitat, comparatie , personificare.
Vantul suiera prin hornuri : imagine auditiva.
Frunzele isi schimba culoarea : imagine vizuala
.12. De alcatuit o scurta compunere descriptiva ( cu descriere.)
Testul se va da luni. Nota se va trece in catalog.
vineri, 17 septembrie 2010
Virusul
Marti, cum bine stiti, Olivia a lipsit de la scoala . A durut-o burta, a avut stari de greata, ameteala etc.
Ea a spus ca s-a deranjat la stomac pentru ca a mancat un pate stricat, dar uite ca astazi am exact aceleasi stari pe care le-a avut ea acum 2 zile. Ciudat.
Aveti grija, virusul este foarte urat!
Ea a spus ca s-a deranjat la stomac pentru ca a mancat un pate stricat, dar uite ca astazi am exact aceleasi stari pe care le-a avut ea acum 2 zile. Ciudat.
Aveti grija, virusul este foarte urat!
luni, 13 septembrie 2010
Profesori
Limba romana : Lacramioara Maxim
Matematica : Lucia Prisecaru
Limba engleza : Luiza Parvu
Limba franceza : Irina Dumitrescu
Geografie : Bogdan Dumitrascu
Istorie : Preda Iuliana
Ed. Fizica : Gabriela Amironesei
Ed. Tehnologica : Mariana Perju
Desen : Gabriela Raluca Hreniuc
Biologie : Elena Ursache
Fizica : Catalina Ciobanu
Religie : Smaranda Ghita
Muzica : Petrica Maftei
Orarul
Luni, de la 12:00 :
- lb. engleza
- lb. romana
- ed. plastica (desen)
- matematica (algebra)
- informatica
- biologie
Marti, de la 12:00 :
- istorie
- lb.romana
- tehnologie
- geografie
- lb. franceza
Miercuri, de la 12:00 :
-religie
- lb. romana
- lb.romana
- fizica
- fizica
- matematica (geometrie)
Joi, de la 12:00 :
- fizica
- ed. fizica
- lb. romana
- matematica (algebra)
- lb. franceza
- ed. muzicala
Vineri:
- lb. engleza
- lb. engleza
- matematica (geometrie)
- biologie
- ed. fizica
A inceput scoala!
Gata. S-a terminat vacanta! De acum, la invatat!
Astazi a fost o zi superba. A fost cald si bine. Am mers la festivitatea de deschidere la ora 9:00 si am intrat in noua clasa pe la 11:00.
Clasa e foarte curata si foarte frumoasa, incapem perfect cu totii. Este la etajul unu.E cam complicat de ajuns la ea, dar ne obisnuim.
Sper sa aveti un an bun plin de 10! :)
Astazi a fost o zi superba. A fost cald si bine. Am mers la festivitatea de deschidere la ora 9:00 si am intrat in noua clasa pe la 11:00.
Clasa e foarte curata si foarte frumoasa, incapem perfect cu totii. Este la etajul unu.E cam complicat de ajuns la ea, dar ne obisnuim.
Sper sa aveti un an bun plin de 10! :)
sâmbătă, 11 septembrie 2010
Numai o zi!
Mai este numai o zi pana va reincepe scoala.
Sper ca v-ati odihnit si sunteti gata de noul an scolar!
Festivitatea de deschidere a noului an scolar se va desfasura la ora 9:00 , 13 septembrie (luni) in curtea scolii.
Mai tarziu, vom reveni pentru carti, orar etc. si se vor tine 1,2 ore de dirigentie. (Trebuie sa ne aducem caietelul vechi).
De abia astept!
Sper ca v-ati odihnit si sunteti gata de noul an scolar!
Festivitatea de deschidere a noului an scolar se va desfasura la ora 9:00 , 13 septembrie (luni) in curtea scolii.
Mai tarziu, vom reveni pentru carti, orar etc. si se vor tine 1,2 ore de dirigentie. (Trebuie sa ne aducem caietelul vechi).
De abia astept!
luni, 6 septembrie 2010
Incepe scoala!
Pe 13 septembrie, scoala reincepe! Vom avea toate materiile de anul trecut, + fizica.
Zilele trecute eu, impreuna cu Olivia, Teodora, Xenia, Georgiana , Diana , Iasmin, Andrei, Edi, Robert, Iulian si Radu am mers la scoala ca sa selectam cartile pentru clasa noastra.
Va asiguram ca le-am ales pe cele mai bune!
De abia astept sa va reintalnesc cand incepe scoala, v-ati cumparat rechizite?
Zilele trecute eu, impreuna cu Olivia, Teodora, Xenia, Georgiana , Diana , Iasmin, Andrei, Edi, Robert, Iulian si Radu am mers la scoala ca sa selectam cartile pentru clasa noastra.
Va asiguram ca le-am ales pe cele mai bune!
De abia astept sa va reintalnesc cand incepe scoala, v-ati cumparat rechizite?
marți, 17 august 2010
Fotografii de la Ema
Astazi am vorbit cu Emanuela pe messenger, si mi-a dat niste fotografii pe care le-a facut in Franta. Ar fi vrut sa vi le arate si voua.:D Priviti cateva dintre ele:
Va plac? :) Scrie-ti parerea intr-un comentariu!
Va plac? :) Scrie-ti parerea intr-un comentariu!
marți, 10 august 2010
Testeaza-ti geografia!
In timp ce navigam pe internet am gasit un joc foarte frumos si educativ :
Trebuie sa apesi pe tara a carui nume apare in chenarul de sus. :)
Eu am obtinut punctajul de "300"!
Tu ce punctaj ai obtinut?
Scrie la comentarii!
Priviti variantele cu alte continente:
Australia :
Statele Unite ale Americii :
America Centrala:
America de Sud:
Canada :
Africa :
Asia :
Bafta!
„Incunabul V. Obka la puterea obka”
Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Societatea Culturală „Junimea’90” organizează miercuri, 11 august 2010, începând cu ora 14.00, în Galeriile „Pod – Pogor”, lansarea volumului „Incunabul V. Obka la puterea obka” de Lia Ceran, Editura „Junimea”, Iaşi, 2010.
Probabil ca am sa merg si eu maine :) De-abia astept!
sursa:www.iasi.inoras.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)